Editura UP |
Am rămas restantă cu impresiile despre ultimele două volume din seria Alina Marinescu; agonie și... numai agonie în părțile de final ale unei povești ce își merită statutul de a fi excelentă, iar autoarea Monica Ramirez își poartă cinstit gradul de a fi formidabilă. După experiențele din primele volume în care stările mi-au fost plimbate într-un roller coaster periculos, cu pulsații puternice, pline de adrenalină, nu mi-am imaginat că ultimii pași mă vor răscoli și mai mult și îmi vor demonta orice gând liniștit. În definitiv, stilul Monicăi Ramirez de a păstra mereu un as în mânecă și de a întoarce situația la 180 de grade, ar fi trebuit să mă țină în gardă, și totuși, am fost precum un iepure în vizorul unui vânător experimentat, care mă tachina ratând la milimetru și lăsându-mi impresia de drum lin, ca în final să îmi dea lovitura fatală și să mă scunfunde într-un întuneric cu iz de deja-vu.
Nu știu cât de inspirată este alegerea mea de a comprima cele două cărți într-o singură recenzie, însă, după ce am căzut în plasa ispitei și am dat gata într-un ritm de maraton Abis și Recviem pentru un asasin, gândurile nu mi le mai pot separa, iar având întreaga imagine în fața ochilor nu mă pot rezuma la o singură parte fără să nu dau de gol și urmarea. Fără prea mult sens în ceea ce spun, ce rămâne evident este că seria Alina Marinescu te ține captivat de la început până la sfârșit, fără a te plictisi, aplicând de fiecare dată altă strategie de a te șoca, bucura și de a te încolți într-un suspans teribil. Monica Ramirez nu te lasă să te obișnuiești prea tare cu un anumit cadru, nici chiar cu unele personaje, și fără a mă putea abține de la o comparație: ce este George R.R. Martin și a sa serie A Song of Ice and Fire, în care nu are milă de personajele sale și le curmă rolul, dar ce este Monica Ramirez și ale sale misiuni care își găsesc mereu victime și lasă un gol trist pentru cititor. Una peste alta, seria Alina Marinescu este pachetul ce întrunește toate calitățile unei lecturi excepționale, cu sare, piper și ardei iute, zâmbete, lacrimi și zbucium.
Abis este apogeul unui punct culminant, volumul cinci fiind poate cel mai fierbinte episod, alăturând groaza, trepidarea,imprevizibilul, dorința, iubirea, fericirea și împlinirea într-un singur ghem al emoțiilor, care te înnebunește în cel mai dulce mod. Așa cum personajului Alina Marinescu i-a fost schimbată percepția asupra realității, gruparea Al-Qaeda manipulându-i cu cruzime mintea, amintirile fiindu-i înlocuite cu umbre sinistre, așa s-a jucat și Monica Ramirez cu gândurile mele, un expert în iluzii, dar și în speranțe de finaluri fericite. Căci dacă Abis s-a deschis precum un hău nemilos, în care Alina, Marius și Alex se luptă atât cu sentimentele, să-și restabilească relațiile, dar trebuie să facă față și conflictelor, intrigile ce pornesc din atâtea colțuri conduc în final spre o imagine ce calmează și la fundul prăpastiei pare să ajungă o rază de lumină. Și bineînțeles că m-am lăsat păcălită de aburii romantismului, și Alina și Marius sunt cuplul perfect - chiar dacă Alex încă tânjește după afecțiunea Alinei, și nu mă împotrivesc unei reuniuni, Marius își păstrează tronul - și ar fi meritat acel final... dar Recviem pentru un asasin spulberă totul și reclădește povestea într-un mod neașteptat.
Volumul șase mi-aș fi dorit să nu vină, și în niciun caz cu impactul pe care l-a avut. Pe de o parte este un deznodământ de a cărui amprentă nu vei scăpa prea ușor, iar pe de altă parte este echilibrarea balanței dintre ce anume sunt protagoniștii și ce își doresc, cum au pornit și unde au ajuns, ce le-a luat și ce le-a oferit viața. Ultimul capitol din povestea Alina Marinescu este unul lung și în care survin multe schimbări, aducând furie, frustrare, tristețe și dreptate deopotrivă. Organizația Elite ne-a urmărit și ne-a cooptat încă de la început, ne-a supus la lupte și misiuni periculoase, ne-a furat personaje dragi, ne-a instruit în alegerea binelui, dar în cele din urmă puterea de a controla ceea ce e mai presus de tine îți va veni de hac, așa că răzvrătirea agenților e iminentă, iar o nouă putere va prezida. Toate cumpenele puse în calea Alinei Marinescu au venit însoțite de emoții puternice, pozitive, negative, și Recviem pentru un asasin nu duce lipsă de scene ce te captivează dincolo de duritatea lor.
Aflându-mă la finalul călătoriei prin viața Alinei Marinescu, nu pot decât să mă bucur că nu voi mai îndura și alte bombe emoționale pe care Monica Ramirez le-a folosit din belșug. Desigur, mă bucur și pentru apele calme pe care a fost lăsată să navigheze în continuare povestea, și pentru scrierea perfectă, pentru antrenarea într-o realitate febrilă, și pentru multe altele. Și pentru că multe s-au spus deja despre modul impecabil în care s-au derulat acțiunile, rămâne doar să vă scufundați și voi într-un thriller ce te ține cu suflul înnodat.
O lectură de ⭐⭐⭐⭐⭐ (5/5)
Impresii despre volumele anterioare
Mulțumiri autoarei pentru exemplar. Seria în ediție nouă se poate comanda pe site-ul Editurii UP
2 Comentarii
E chiar asa bună Monica Ramirez? Sunt aproape hotărâtă sa încerc sa o citesc. Aproape zic...
RăspundețiȘtergereDepinde ce consideri a fi bun, ce cauți la o carte și cât te atrage genul pe care îl abordează autorul. În ce mă privește, Monica Ramirez scrie într-un stil care mie îmi place și are acțiunea foarte bine construită. :)
Ștergere