Review ”Balanța puterii” - Monica Ramirez (vol. III - seria Alina Marinescu)

Alina Dinu
Editura UP

*Drum roll, please - I'm flabbergasted!*

Am ajuns să înțeleg că Monica Ramirez nu glumește și când dă milităria jos din pod, i te supui, punct. A fost „blândă” la început, ne-a arătat mersul lucrurilor, dar antrenamentul brutal abia acum începe. Seria Alina Marinescu m-a lăsat fără cuvinte încă după primele două volume citite (Asasin la feminin / Identități secrete), însă am depășit acel nivel de șoc, iar acum sunt în cu totul altă galaxie necunoscută. Echipați-vă corespunzător, pentru că bombele plantate de autoare ticăie, și ticăie, iar momentul zero va împrăștia umbre, durere și iubire incandescentă.
Balanța puterii este volumul care mi-a schimbat radical viziunea asupra acțiunii, fiind în plus și cel care m-a convins cel mai mult până în acest moment. De la finalul evenimentelor din volumul doi, timpul se scurge și face un salt de șapte ani, iar acesta este primul indiciu că Alina Marinescu, ca personaj dar și ca serie, propune câteva surprize. Monica Ramirez m-a pus față în față nu doar cu o ficțiune extrem de antrenantă și excelent construită, ci m-a delegat într-o acțiune terifiantă, pe un câmp de luptă periculos, alături de personaje verosimile, un rol care în acest punct al poveștii îmi dă voie să văd cumva dincolo de un paravan al imaginarului și într-un haos al vieții. Organizația Elite este o nebuloasă, cu agenți fantomatici, până când prezența lor în mijlocul terorii ce pune stăpânire pe o lume ficțională, ajunge să provoace ecouri în realitate, personajele create de autoare prinzând conturul unor spirite cărora le simți prezența și/sau absența.
Conflictele în volumul trei se axează în principal pe abolirea grupării teroriste Al-Qaeda, însă până la prinderea inamicului, drumul e presărat cu capcane. Alina, în ultimii șapte ani de la moartea lui Alex, a trecut de la momente de suferință și durere profundă la o detașare aproape suicidară. Calitățile ei de agent secret au fost de la început lăudate de Elite, însă de acum sunt atuul lor cel mai însemnat. Primindu-și ordinele de la Brett, Alina face echipă cu Kosmas de la sediul din Atena, iar cu fiecare misiune își croiesc drum printre adepții Al-Qaeda, totul pentru a ajunge la conducătorul acesteia - Bashir Al-Fadhee. Organizația Elite nu este însă singura agenție care își trimite agenți pe teren pentru a înlătura același inamic; CIA le merge pe urme, iar Alina le apare în vizor. Marius Stephano are ca obiectiv să o seducă pe misterioasa Alina, reușind să îi treacă amprentele prin baza de date. Surprizele se arată în ambele tabere atunci când Marius este fermecat real de Alina, iar Alina descoperă adevărata identitate a bărbatului care a păcălit-o cu jocul seducției la fel cum o făcuse Alex odată. 
Cărțile sunt date pe față, CIA și Elite ajung la o înțelegere și colaborează în scop comun. Marius și Alina sunt echipa perfectă pe teren, însă relația lor tinde spre mult mai mult decât strict profesional. Cu toate temerile ei legate de iubire, normalitate, Alina se lasă dusă de val, dar viața lor nu e simplă și lipsită de pericol, misiunile pot avea oricând un final tragic, iar trecutul poate urmări chiar și o fantomă și o poate răni la fel de dur. 
Lucrurile nu sunt niciodată ușoare în lumea Elite; cât timp urmărești un inamic, un altul își face casă sub ochii tăi. O „cârtiță” le dă planurile peste cap, iar oameni dragi vor muri. Elite se bazează pe Alina și secretul lor bine ascuns în tabăra inamică, dar chiar și după toate manipulările iscusite ale lui Brett, cei șapte ani în minciună și apoi regăsire în brațele lui Marius, crapă masca Alinei și inocența, empatia și dragostea ies la lumină.
Balanța puterii se clatină cu mișcările teroriste, implicarea CIA și Elite, dar și amenințări venite din partea unor personaje ce sunt doar simpli pioni în marea schemă a lucrurilor. Întocmai aceste mici piedici zdruncină aparenta liniște și provoacă tristețe. Totodată, evenimentele sunt contrabalansate de scene de tandrețe și iubire, prietenie și sacrificiu. Acțiunea este intensă și pe cât de încurcată în pericol, pe atât de impresionant de grăitoare. Personaje vechi și noi, îndrăgite sau care se fac cu ușurință plăcute, aduc deopotrivă zâmbete, încordare și lacrimi.
Volumul trei din seria Alina Marinescu deschide momentul în care mi-am spus: Alex cine? Chiar dacă lipsa lui este resimțită, atenția mi-a fost ușor furată de Marius. Printre indiciile primite despre soarta lui Alex, schimbarea adusă, mie mi-a surâs, și am savurat din plin noua relație a Alinei. 
Cât despre toate punctele de construcție a intrigii, suspansul și romantismul, nebunia de emoții și imprevizibilul, Balanța puterii mă reduce la aceeași fascinație, plăcere și șoc ca și volumele precedente. Monica Ramirez a creat un scenariu formidabil și continuă să compună scene care îi demonstrează talentul și care fac ca seria Alina Marinescu să fie cea mai explozivă serie pe care am citit-o până acum. 
La ce alte pericole mă vor supune următoarele volume?

O lectură de ⭐⭐⭐⭐⭐ (5/5)

Mulțumiri autoarei pentru exemplar. Seria în ediție nouă se poate comanda pe site-ul Editurii UP 


Trimiteți un comentariu

0 Comentarii