luni, 11 noiembrie 2019

Review ”Și vom muri cu toții în chinuri” - Bogdan Teodorescu

noiembrie 11, 2019 0 Comments
Editura Polirom
Descriere

Într-o țară europeană cu un arc muntos în mijloc, străbătută de un fluviu și având ieșire la mare, sosesc pe rând trei călători. Unul aduce moartea, altul trăiește împreună cu ea, în vreme ce al treilea încearcă să o evite. Personajele intră în scenă ca niște pasageri care urcă la bordul unui pachebot de lux, își găsesc cabinele, își despachetează bagajele și încearcă să se pregătească pentru călătoria ce va urma. Treptat, ritmul se întețește și pune în mișcare mici și mari teme ale lumii în care trăim. Supravegherea electronică, social media, propaganda, oamenii temuți de alți oameni temuți, refugiații, turismul sexual, toate amestecate cu discuții molcome despre vinuri fine, sport, trabucuri rare sau mâncare în exces. Dar dacă toate acestea nu sunt decât o perdea de fum? În romanul lui Bogdan Teodorescu nimeni nu este ceea ce pare.

*

„Ura poate fi liniștită, poate fi tăcută. Te poți culca urând, poți dormi urând, te poți trezi urând și poți trece prin întreaga zi urând, fără ca nimic să nu se vadă la suprafață. Ura este partenerul perfect.”
Bogdan Teodorescu disecă în romanul său - „Și vom muri cu toții în chinuri” - societatea din ziua de azi până la instinctele primare: autoconservarea, supraviețuirea. Binele se transformă în rău, empatia în indiferență, și toate provocate de jocurile de putere, manipularea media, și cel mai important, ura izvorâtă din patimile vieții și folosită drept arsenal de personaje ce vor să distrugă pacea. Autorul nu scrie doar un thriller politic, cu tentă polițistă, ci și o dovadă clară a mișcărilor revoluționare, a corupției, a terorismului, a nevoii silite de emigrare. „Și vom muri cu toții în chinuri” este precum o piesă dramatică de teatru în trei acte, care la finele ei ne arată într-un plan neputința omului în fața nevoii de a găsi un vinovat pentru chinurile proprii, într-altul mârșăviile făcute de șeful Serviciilor Secrete în vederea păstrării funcției Liderului Ales, apelând la tactici murdare de a influența opinia publică, și în cel din urmă plan resimțim tragicul evenimentelor din Siria din perspectiva unui personaj ce este în total contrast cu idealurile celorlalți, dar se găsește fără voia lui în mijlocul unor situații brutale. 
Urmărind trei fire ale poveștii, senzația inițială este una de confuzie, scenele părând nefiresc inserate, însă totul nu este decât un joc de fum folosit în jurul intrigii, căci pe parcurs suspansul se conturează puternic, punctul de intersecție al acțiunii venind ca o surpriză. Bogdan Teodorescu știe cum să manipuleze cititorul, și nu genul de act dăunător pe care îl insuflă personajelor. Până la momentul dezvăluirilor, în mintea mea rulau nenumărate scenarii, dar niciunul pe aproape de cel întâlnit. Adevărul e că te lași furat rapid și în mod devastator de imaginea sumbră a societății, de dezastrul războiului, de tot mai slaba față a umanității, încât ai vrea să țipi. Și nu sunt singurele laturi pesimiste și negative pe care autorul le explorează. 
Ce am găsit aproape fascinant la stilul de scriere al autorului este că pentru fiecare perspectivă, implicit personaje, a creat o voce distinctă, o relatare a faptelor diferită pentru fiecare în parte, un mod aparte  de a povesti și de a expune lucruri, mod care apelează la toate simțurile. Dacă în capitolele intitulate „Vizitatorul (Într-o capitală europeană, un birou bine pus la punct într-o clădire impozantă)” simți indignare, în capitolele „Investitorul (O stațiune europeană la malul mării)” te resimți după aventuri sexuale, în „Refugiatul” ești parte al unui periplu înșelător, în toate cele 320 de pagini ale romanului te simți captiv. Captiv precum șeful Serviciilor Secrete din „Vizitatorul” în viciul puterii, precum Nick din „Investitorul” în plăcerile vieții dar și în ură, precum Arif din „Refugiatul” în iluzia speranței. 
În umbra timpurilor pe care le trăim, „Și vom muri cu toții în chinuri” este revelator, trist (în sensul de demoralizant în ce privește viitorul), dureros de adevărat. 
„Ura oferă certitudini. Modelează și clarifică realitatea și o reduce la o uluitoare dimensiune simplă, subiectul urii tale și misiunea ta legată de acel subiect.” 
Nimic din ce aș mai putea adăuga eu nu definește mai bine subiectul cărții decât o face însuși autorul. Cum se leagă toate ideile, de altfel foarte bine documentate și detaliate, despre manipulare, jocuri politice și terorism cu cele ce analizează profund condiția omului care face orice pentru a-și proteja spatele și interesele, a celui care văzându-se înfrânt de soartă se lasă pradă urii, și cel care continuă în spere în umanitate, rămân să fie descoperite de fiecare, cu proprii ochi.
Romanul semnat de Bogdan Teodorescu merită citit nu doar ca roman de ficțiune, ci și ca lecție de percepție a jocurilor de culise, care deși se petrec „într-o țară europeană cu un arc muntos în mijloc, străbătută de un fluviu și având ieșire la mare” și par greu de crezut (mulțimim aici ficțiunii), adevărul nu este prea departe.

O lectură de ⭐⭐⭐⭐☆ (4,5/5)

duminică, 10 noiembrie 2019

Editura Tritonic - Noutăți editoriale 2020 pe surse

noiembrie 10, 2019 0 Comments
Editura Tritonic

Cu zece zile înainte de Gaudeamus 2019, care se va deschide miercuri 20 noiembrie în pavilionul (nou) B2 (pentru prima dată în acest loc!), poate părea ciudat și nepotrivit să vorbim sau să scriem despre 2020. Și totuși cred că un pic de indiscreție este întotdeauna binevenită!

Așadar despre Marc.
L-am cunoscut pe Marc Voltenauer, un elvețian de limbă franceză pe jumătate suedez, unde în altă
parte decât la... Goteborg. În septembrie 2018, autorii români de
Mystery & thriller au reușit să spargă blocada nordicilor și anglo-americanilor... pentru că Stelian Țurlea și cu mine am reușit să vorbim spectatorilor de la CrimeTime – festivalul suedez de Crime fiction.
Am fost colegi de... masă rotundă, dându-ne cu părerea despre direcția sau destinul european (sau nu)
al literaturii polițiste (
polar pe franceză!). Am făcut schimb de păreri, de idei și de... cărți. Iar poveștile lui Marc m-au cucerit.
Apoi ne-am reîntâlnit la Lyon în primăvara ce-a trecut. Lansa un nou roman al aventuroaselor anchete
conduse de inspectorul Andreas Auer.
Și cum vorba lungă... Știți voi mai departe.
În aprilie 2020, Marc va fi în România, pentru a lansa „Cine a ucis-o pe Heidi?”.
Vom reveni în curând (cu interviuri, poze, fragmente!). Deocamdată doar coperta viitoarei cărți.

joi, 24 octombrie 2019

Lansări de carte Editura TRITONIC - Târgul GAUDEAMUS 2019

octombrie 24, 2019 1 Comments

Puțin ne mai desparte de cel mai mare târg de carte al anului - Gaudeamus. Cele 4 zile de desfăt literar se anunță pline cu evenimente de lansări de carte, iar la standurile expozanților suntem așteptați cu multe noi apariții editoriale care mai de care mai ispititoare. 

Ediţia cu numărul 26 a Târgului GAUDEAMUS Radio România va avea loc în perioada 20 - 24 noiembrie în Pavilionul B2 al Complexului Expoziţional Romexpo. 

Editura TRITONIC vă invită în zilele de vineri, sâmbătă și duminică să pășiți în universul cărților alături de autori.



Vineri 22 noiembrie

16.30 Colecția SF & FANTASY – lansarea romanului JOD. Secretul discurilor, autor Andreea Tănăsescu. Participă: Andreea Tănăsescu, Ana Munteanu și Rebeca Cojocaru, editor Tritonic.


17.30 – Colecția STUDII DE SECURITATE – lansarea volumului Analiza în intelligence: de la artă la știință, autor Irena Chiru, prezentarea celor mai recente volume ale colecției. Participă: Irena Chiru și Bogdan Hrib, editor Tritonic.


18.15 – Colecția ȘTIINTE POLITICE – lansarea volumului Ispita idealului. Despre lumile perfecte și cele ideale, autor Adrian Miroiu. Participă: Adrian Miroiu și Bogdan Hrib, editor Tritonic.


19.00 – Colecția COMUNICARE-MEDIA – Aniversare 20 ani: prezentarea volumelor Teatrul american la Hollywood, autor Monica Frunzaru, Y: Popular Culture, autor Andreea Mitan, Managementul informației în media, autor Raluca Petre, Eminescu orator. Strategii retorice în publicistică, autor Daniel Ciurel, Epistemologia comunicării. Știință, sens și metaforă, autor Mihaela-Alexandra Tudor. Participă: autorii, Pompiliu Alexandru și Bogdan Hrib, editor Tritonic.


Sâmbătă 23 noiembrie

12.00 – Colecția CAȘMIR – lansarea romanului Sună-mă mâine!, de Lucian-Dragoș Bogdan, prezentarea volumului colectiv Castele de nisip, coordonat de Teodora Matei și Lucian-Dragoș Bogdan, prezentarea volumului Seducția apei (ediția a II-a), autor Monica Ramirez. Participă: Teodora Matei, Monica Ramirez, Anamaria Ionescu, Dănuț Ungureanu, Daniel Timariu, Lucian-Dragoș Bogdan și Rebeca Cojocaru, editor Tritonic.


14.30 – Colecția LIT – prezentarea volumului de povestiri Kaleidoskop, autor Andra Samson. Participă: Andra Samson și Rebeca Cojocaru, editor Tritonic.


15.30 – Colecția SF & FANTASY – lansarea romanului Tenebre. Miercuri (seria Tenebre 3), autor Daniel Timariu, prezentarea romanului Elysium (seria Protectorii 3), prezentarea volumului colectiv Sub apa dragonului strâmb, coordonatori Teodora Matei și Lucian-Dragoș Bogdan, prezentarea volumului colectiv East of a Known Galaxy, volum coordonat de Daniel Timariu și Cristian Vicol. Participă: Rodica Bretin, Anamaria Ionescu, Monica Ramirez, Cătălina Fometici, Teodora Matei, Lucian-Vasile Szabo, Dănuț Ungureanu, Liviu Surugiu, Cristian Vicol, Daniel Timariu și Lucian-Dragoș Bogdan.


16.15 – Colecția MYSTERY & THRILLER – lansarea romanului Legea Talionului (seria Sergiu Manta 3), autor Anamaria Ionescu, prezentarea volumului colectiv NOIR de Timișoara, coordonat de Daniel Timariu, prezentarea romanului Protocol 9 (seria Emma Moss 1), autor Monica Ramirez. Participă: Anamaria Ionescu, Monica Ramirez, Teodora Matei, Cătălina Fometici, Daniel Timariu, Lucian Dragoș Bogdan, Ciprian Baciu, Cristian Vicol, Lucian-Vasile Szabo și Bogdan Hrib, editor Tritonic.


17.00 – SERIA DE AUTOR Dănuț Ungureanu, lansarea romanului Experimentul Păpușa. Participă: autorul și Bogdan Hrib, editor Tritonic.


18.00 – Colecția MYSTERY & THRILLER – lansarea volumului Vacanțele unei dive. Crime și alte mistere investigate de Stella Marian-Harrington, autor Lucia Verona, prezentarea romanelor din serie: Crima de la jubileu, Crime la festival, Moartea vine la premieră. Participă: Lucia Verona și Bogdan Hrib, editor Tritonic.


19.00 – Colecția COMUNICARE-MEDIA, lansarea volumului Jurnalismul convergent, autor Rodica Melinda Șutu. Participă: Rodica Melinda Șutu, Mihai Radulescu, Cristian Pantazi, Marian Voicu, Cristian Citre și Bogdan Hrib, editor Tritonic.


Duminică 24 noiembrie

12.00 – Colecția ISTORIE – lansarea volumului CONFESIUNI Dan. A Lăzărescu, volum îngrijit de Radu Țoancă. Participă: Radu Țoancă, Robert Șerban și Bogdan Hrib, editor Tritonic.

Toate lansările vor avea loc în standul editurii.


luni, 16 septembrie 2019

Review ”Rețeaua Alice” - Kate Quinn

septembrie 16, 2019 4 Comments
Editura Litera (Carte din Colecțiile Libertatea)

Încrengătura fascinantă pe care o creează faptele istorice și ficțiunea duce de fiecare dată la o carte care, fără doar și poate, va lăsa o amprentă asupra cititorului. Fie că ni se dezvăluie o latură a timpului trecut, a realității, de care nu aveam prea mult habar, fie că atmosfera ne poartă imaginația în peisaje de mult apuse, ficțiunea istorică este acel gen de scriere care impresionează negreșit.
O poveste prinde viață cu atât mai mult când este bazată pe evenimente reale, iar documentarea făcută de autor și priceperea cu care reușește să țeasă o acțiune care să se reverse din paginile cărții în prezent, smulge o admirație profundă. Din tot ce ne-a fost predat despre Războaiele Mondiale, unghere nedescoperite încă există, iar dacă zona de conflict este mult prea sumbră, ficțiunea vine să lumineze ușor unele laturi și să capteze atenția.
Pe autoarea Kate Quinn am descoperit-o în urmă cu câțiva ani, odată cu seria The Empress of Rome. Scriitoare de ficțiune istorică, cărțile ei m-au surprins plăcut, călătoria în Roma antică fiind una interesantă, iar când momentul a venit să întâlnesc o carte de-a sa în traducere în limba română, nu am putut refuza lectura. Schimbând registrul și poposind în secolul XX, în timpul Primului Război Mondial, Kate Quinn m-a captivat cu „Rețeaua Alice” - cartea și atestarea istorică, deopotrivă. Romanul are o voce puternic feministă, având în prim plan spioanele ce au acționat în timpul războiul contra nemților, furnizând informații importante taberelor franceze și engleze. Acțiunea se împarte în două planuri temporale, „Rețeaua Alice” părând pe parcurs a fi unirea a două povești diferite, cu impact diferit și plăcerea lecturii divizată. Kate Quinn a ales titlul perfect pentru a dărui o carte nemaipomenită, însă dacă paralela dintre perspective - nararea din punctul de vedere al unui personaj în anii Primului Război Mondial și cea din punctul de vedere al altui personaj în anul 1947 - rupe puțin din dinamism, punctul central care ar fi trebuit să fie chiar „rețeaua Alice” este poate slab accentuat. Aș fi dorit să fie o carte extraordinară, și chiar dacă am parcurs-o cu trepidare și fascinație, fiind una care își merită lectura, romanul nu depășește pragul de a fi doar foarte bun.
Eve Gardiner, recrutată în anul 1915 pentru a face parte dintr-o rețea de spionaj, își spune povestea într-un mod care te ține încordat, pericolul activităților ei o adevărată capcană. Bazată pe adevărata rețea condusă de Alice Dubois - alias pentru Louise ”Lili” de Bettignies, rolul pe care îl joacă Eve trebuie să fie fără cusur, să nu trădeze nimic din imaginea de fetișcană bâlbâită ce a venit în Lille pentru un trai decent și să reușească să transmită cât mai multe dintre informațiile auzite de la nemții ce se relaxează în localul lui Rene Bordelon. Eve, deși un personaj fictiv, este imaginea năzuinței pentru distrugerea inamicului, o femeie puternică și dedicată cauzei, asemeni colegelor din Rețeaua Alice. Operând pe un teren minat, acțiunile lor dezvăluie importanța pe care au avut-o spioanele în salvarea multor vieți în timpul Primului Război Mondial.
Umbra războiului a lăsat urme adânci în viețile multora, iar când în 1947 Charlie St. Clair caută ajutor la ușa lui Eve, femeia bravă este doar o fantomă ascunsă de un chip îmbătrânit, un trup hrănit cu alcool, ură și bântuit de coșmaruri. Charlie St. Clair, o tânără americancă, nu vrea să accepte că verișoarea ei dragă, Rose, ar putea fi moartă, iar din toate cercetările ei, singurul indiciu este o adresă ce o conduce la Eve. Când în cele din urmă detalii din două războaie diferite conduc spre același punct, povestea lui Eve și a lui Charlie, implicit Rose, se suprapun și încep o vânătoare de amintiri tragice.
Din perspectiva lui Eve, autoarea a compus o acțiune excelentă, un șir de evenimente tulburătoare și palpitante. Spionajul rezervă scene ce se joacă cu un suspans bine definit, detaliile faptelor reale invocând interes și derulându-se vii în minte. Dezamăgirea mea a fost că, pe cât de interesantă a fost relatarea din prisma unui personaj ca Eve, inima Rețelei Alice - Lili - a fost ca un spectru, dirijând din umbră, iar actele ei formidabile au fost mai degrabă trecute în revistă succint. Din spațiul generos pe care autoarea l-a dedicat poveștii, curajul și eroismul lui Lili merita ceva pasaje mai bine conturate.
Întâlnind-o pe cealaltă parte pe Charlie, povestea ei este oarecum insipidă în comparație cu a lui Eve. Comportamentul ei nu este cel mai fericit, și chiar și răzvrătindu-se în fața părinților și deviind de la planul de a scăpa de „Mica Problema” - sarcina nedorită - și de a se aventura în găsirea adevărului despre soarta verișoarei ei, călătoria pe teritoriul Franței alături de Eve și șoferul Finn, este lungă, seacă și startul unei povești de iubire previzibilă, iar motivul care a declanșat totul - Rose, pe cât este de trist, pe atât de repede depășit. Charlie nu a fost tocmai personajul meu favorit, însă a lăsat loc de câteva zâmbete, iar împreună cu Eve a făcut ca povestea întreagă să fie plăcută.
„Rețeaua Alice” este o descriere vivantă și tumultoasă a istoriei, a traumelor cu care s-au confruntat oamenii și cum au ales să își conducă viața; este un testament al curajului și scopului pe care l-au avut femeile în timpul războaielor; este prezența unui spirit care nu se dă uitat nici după moarte. Amalgam de gânduri, trăiri, mister, tragedie, iubire și împăcare, romanul este o lectură ce vibrează, merită trăit, dar nu îl văd ca pe forma excelentă a unei ficțiuni istorice.

O lectură de ⭐⭐⭐⭐(4/5)



vineri, 6 septembrie 2019

Am poftă de ceva dulce! - Baclava

septembrie 06, 2019 0 Comments
Obișnuiam ca la fiecare sfârșit de săptămână să pregătesc un desert, unul simplu și rapid dar delicios, cât să îmi satisfacă pofta de dulce. Pe perioada verii e destul de incomod să gătești la cuptor - căldura este sufocantă - și aleg de cele mai multe ori înghețata sau pepenele rece. Dar dacă nu mă pot abține, ispitele venind de prin târguri de produse tradiționale, vitrinele cofetăriilor sau emisiuni TV, pun ustensilele pe blat, adun ingredientele și trec la treabă. Cum toamna deja cântă printre frunze și nucile noi stau să cadă din copac, am rămas cu recolta de anul trecut încă neterminată. Și dintre multele rețete unde se poate folosi miezul de nucă, ce poate fi mai plăcut dacă nu o baclava. Fără prea mari eforturi și cu un minim de ingrediente, într-un timp scurt m-am putut înfrupta din bucățelele însiropate și savuroase. 

Avem nevoie de:
  • foi proaspete pentru plăcintă
  • nuci măcinate
  • pesmet
  • unt topit (200 g)
Pentru sirop:
  • 300 g zahăr
  • vanilie
  • zeama de la o lămâie
  • 300 ml apă
Foile pentru plăcintă se ung pe rând cu unt și se așază în tava de asemenea tapetată cu unt în prealabil. Când formăm un stat de șase foi, presărăm o parte din nucile măcinate, amestecate cu pesmet, fără zăhar sau alte condimente (cantitatea de nuci ține de preferințe). Cu ultimele foi se urmează același pas de a fi unse pentru a nu se lipi la copt, umplute cu nuca rămasă și când totul este așezat se toarnă untul deasupra. Baclavaua se taie în bucăți, iar apoi se dă la cuptorul bine încălzit pentru 30-40 de minute. Între timp, zahărul se dizolvă în apă și se fierbe 2-3 minute. Când se ia de pe foc, se adaugă vanilia și zeama de lămâie. Toată cantitatea de sirop se toarnă peste baclava imediat ce a fost scoasă din cuptor. Se lasă până când nuca și pesmetul absorb bine siropul și desertul este gata de servit.

Spor la dulcegării!

Bookshelf

Alina's bookshelf: read

Brave
Block Party
Seduction
All the Crooked Saints
American King
Lovers Like Us
Mischief
Michael's Wings
The Lightkeeper's Daughters
The Eternal Kingdom
Leviathan's Blood


Alina Dinu's favorite books »

Etichete

carti (107) decoratiuni (5) dulce (13) English (31) film (14) fotografie (9) hand-made (7) jucarii (3) primavara (5) toamnă (7) vara (4)