Chimia dintre autor și cititor este esențială când vine vorba despre antrenarea într-o poveste care vrea să transmită o gamă largă de emoții. Vocea celui care scrie ascunde tonalități pe care auzul celui ce citește poate să le rateze și să nu înțeleagă semnificația. Mulți au pus în lumina reflectorului „iubirea”, și deși sentimentul este în complexitatea lui comun, este țesut și cu unicitate. Poveștile cu și despre iubire reușesc de fiecare dată să provoace vibrații și fie că impactul este mai puternic sau mai blând, experiența aduce împlinire pentru un suflet în căutare de romantism.
Cartea semnată de Cosmisian pare să nu se încadreze în stilul obișnuit de scriitură, și atât ca structură, construcție, cât și exprimare și profunzime, Mouelle Roucher este cu totul aparte. Pentru că vorbeam de relația autor-cititor, în cazul de față cartea te supune la un test și te răscolește cu atmosfera atât încărcată, dar și poate puțin greu de asimilat, întrucât punerea în scenă a unei povești de iubire nu este una lineară în cazul lui Cosmisian, și ți se impune să descoși imaginile până dincolo de simplele cuvinte folosite. Cartea poartă cu sine o stare, una care își face simțită prezența încă de la început, însă, în cazul meu, nu m-a ridicat pe culmi prea înalte. Deși am mai tras cu ochiul și în alte scrieri ale autorului, iar în interpretarea lui realitatea prinde alte valențe, emoțiile exprimate intens, povestea pusă în cartea sa mi s-a părut ușor dezbinată, cu pasaje secvențiale din viața personajelor, care compun o imagine ambiguă. Caracteristic autorului, metaforizarea trăirilor este un element ce ori îți place, ori nu, însă este ceea ce atrage atenția, și o face într-un mod frumos. Printre frazele ce compun o altfel de carte se înfiripă o poveste în care personaj ești și tu, cititorul, un artificiu pe care Cosmisian l-a creat cât să se joace puțin cu mintea și dedicarea celui ce citește și vrea să ia parte la acțiune.
„Dezliterarea” pe fuior de timp stă ca un subtitlu ce dă de veste că Mouelle Roucher - cartea - este un pas dincolo de imaginație. Mouelle Roucher - personajul principal - este și ea o prezență ce prin gândurile ei lucrează cu o imaginație aparte. Autoare a mai multor cărți, cu cea mai recentă lansare - Fiorul - se lasă descoperită de cititori într-un mod emoționant, împărtășindu-și viața și relațiile care au condus-o la bărbatul ce întruchipează „iubirea”. Fericirea îi este curmată de un tragic accident, în urma căruia iubitul ei - Pierre - intră într-o comă profundă. Relația lor este „dezliterată” în cartea scrisă de Mouelle, alegând un final nefericit, contrar realității, timpul ce s-a scurs fără ca iubirea lor să se consume la fel de intens, devenind un alt univers, pe care cititorii sunt invitați să îl creadă.
Prin perspectiva unui personaj „tânăr scriitor” resimțim frământările lui Mouelle, dar tot cu ajutorul lui luăm parte și la o turnură a evenimentelor când iubitul Pierre este readus la viață cu pasaje din cartea Fiorul și cu numele lui Mouelle răsunându-i în minte. Și deși drumul le-a fost din nou deschis de tânărul scriitor, „fiorul” iubirii este incert.
Acest tânăr scriitor a intrat în viața lui Mouelle cu câteva scrisori admirative și a rămas să își creeze și el o poveste. Identitatea și trecutul lui sunt necunoscute, oferind doar frânturi, rolul lui concentrându-se pe redarea poveștii lui Mouelle, dar totodată, implicarea lui este și confuză.
Acțiunea se petrece destul de rapid, capitolele scurte ale cărții rupând din impact, lăsând în urmă însă trăiri frumos expuse și o poveste de dragoste plăcută. Acolo unde se opresc asemănările cu o carte obișnuită, își fac loc o scriere creativă, o viziune specială și o intrigă interesantă. Personal, deși în final ițele se leagă, nu am putut urmări linia scenelor cu atenția care li se cuvenea. Lectura nu este una grea, cât una care îți solicită starea de spirit, iar construcția ca niște ecouri ale unei vieți și personajele care s-au ascuns după abstract, să fi fost motivele care m-au împiedicat să văd dincolo de aparențe. În fond, acesta este scopul cărții Mouelle Roucher - „Dezliterarea” pe un fuior de timp: să citești dincolo de cuvinte.
Mulțumiri autorului pentru cartea oferită.
){kind=link}
0 Comentarii