Recenzie ”Drum în noapte” - Kristin Hannah


Recunoașteți: și voi plângeți la poveștile emoționante din cărți! E greu să nu te lași afectat de scenele ce pot la fel de bine reflecta realitatea și care pot fi desprinse din viață. Personajele par a fi oamenii de lângă tine, trăirile lor bucăți rupte din experiențe personale care te macină și te dor. Când te identifici cu anumite stări, suferi cu același patos, mie, ca cititor, îmi e imposibil să nu îmi implic sufletul în acțiune. Fiind chiar și doar o operă de ficțiune, nu mă pot desprinde cu gândul de partea veridică a sentimentelor și acțiunilor și mă văd tulburată de profunzimea scrierii.
Kristin Hannah mi-a atacat laturile sensibile încă de la lecturarea cărților „Aleea cu licurici”, „Dincolo de stele” și „Privighetoarea” și nici nu mă aștept să se întâmple altfel cu orice altă carte a autoarei. Atât cât mă încântă un romance, o poveste de dragoste ce mă lasă fără suflare, complexitatea relațiilor create de Kristin Hannah - și nu doar cele romantice - și impactul emoțional al poveștii sunt cele care depășesc toate așteptările și m-au făcut să mă îndrăgostesc de stilul său de scriere expresiv. „Drum în noapte” se alătură listei de cărți frumoase, care merită lacrimile pe care le-am vărsat și ciuda pe care am avut-o pe soarta personajelor, iar lecțiile de viață, pe care autoarea se pricepe atât de bine să le împletească în poveste, vor rămâne cu mine ceva timp de acum încolo.
Apreciez în scrierea autoarei că aceasta nu se oprește la un singur subiect, ci abordează fațete ale acestuia din mai multe perspective. Doar pentru că nu face din relația de dragoste obișnuită dintre o fată și un băiat punctul central al poveștii, acest lucru nu înseamnă că iubirea nu se țese din toate colțurile. „Drum în noapte” este fără îndoială o carte romantică, dar inima ți se frânge chiar mai mult descoperind relațiile dintre o mamă și o fiică, o soră și un frate, relația dintre cele mai bune prietene. Atenția îți este atrasă și menținută de planul dual al povestirii prin prisma a două personaje de vârste diferite, dar care ajung să se asemene și să sufere în același ritm, iar cu cât citești mai mult despre frământările lor - pentru că este evident încă din faza incipientă a acțiunii că ceva tragic s-a întâmplat - cu atât te lași pierdut în vortexul emoțional.
Într-un prim plan o întâlnim pe Lexi, o adolescentă cu care viața nu a fost miloasă până să ajungă în grija Evei, o mătușă din partea bunicii sale. Mama sa a murit în urma unei supradoze de droguri, iar comportamentul său neglijent, lipsa afectivității și absența unei figuri materne o vor marca pentru totdeauna, cu atât mai mult când în familiile adoptive cu care a locuit de-a lungul timpului, nu a găsit siguranța și stabilitatea care să suplinească lipsurile. Când Eva o îmbrățișează și este gata să îi ofere totul din puținul pe care îl are și mai ales să o facă să se simtă dorită și iubită, Lexi s-ar vedea în stare să sacrifice orice pentru a nu-și pierde ceea ce este de acum familia ei. 
Pe cealaltă parte, Jude este mama adolescenților Mia și Zach, gemeni de nedespărțit, soție și o prezență constantă, săritoare și implicată în viața micii lor comunități. Se dedică întru totul familiei sale, o mamă cloșcă, elicopter, care este în stare să le dicteze viitorul copiilor săi, fiind sigură că ea știe ce este mai bine pentru ei, dar totul izvorăște din sentimentele puternice de iubire și grijă pe care le poartă pentru aceștia. Cu Mia și Zach pregătindu-se să intre în ultimul an de liceu, Jude este agitată din cauza examenelor, admiterii la facultate, dar mai cu seamă, din cauza petrecerilor udate cu mult alcool și care prezintă un pericol.
Între Lexi și gemeni se creează o legătură din prima zi de începere a liceului: pentru Mia este esențial să și-o păstreze ca prietenă pe Lexi, pentru Zach este mai importantă fericirea surorii ei decât o relație cu fata cea nouă, iar pentru Lexi este o dorință împlinită să se simtă acceptată și să aibă un loc în familia unde Jude este în ochii ei mama perfectă. Timp de trei ani, prieteniile s-au sudat și tot la fel de puternic s-au înrădăcinat și sentimentele dintre Lexi și Zach, o iubire aproape interzisă. Secretul lor a fost aproape să destrame prietenia lui Lexi cu Mia și a provocat ceva valuri de neliniște în familia lui Jude, dar apele păreau că s-au liniștit. O petrecere încheiată târziu în noapte avea să le schimbe tuturor viețile, consecințele s-au plătit scump și pământul le-a fugit de sub picioare.
Turnura evenimentelor este dramatică și sfâșietoare; oricât ai fi încercat să deduci sau poate să știi urmările, scenele te iau pe nepregătite și cu noduri în gât încerci să citești cât mai repede, pentru a afla cum se încheie totul. Am crezut că povestea va culmina cu acest punct tragic, însă Kristin Hannah a vrut să mă stoarcă de lacrimi până la epuizare și a mai dat o lovitură, una complet neașteptată. Introducând încă o perspectivă narativă, una cu un efect care te face să suspini, și un salt în timp care arată ce urme a lăsat suferința și regretul pe chipurile personajelor, capitolele sunt scrise până la ultimul cu emoție profundă. 
Kristin Hannah dă dovadă de o excelentă cunoaște a sufletului și a omului în general. Conturează personaje atât de vii, dinamica dintre acestea este impresionantă, nuanțează sentimentele de iubire, parentale, de prietenie, fraterne, cele de abandon, de deziluzie, de grijă, de jale, de iertare și de sacrificiu cu o putere ce te frământă. „Drum în noapte” nu este acea carte care te captivează printr-o intrigă complicată, ci prin trăirile apăsătoare și reale, prin durerea și bucuria cu care jonglează viața. 

- Și care este următorul pas?
- Urmează-ți inima.

O lectură de ⭐⭐⭐⭐⭐(5/5)

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii