”Darul stelelor” - Jojo Moyes


Descriere

Anglia, la sfârșitul anilor ’30. Alice Wright – neliniștită, sufocată de conveniențe – ia hotărârea impulsivă de a se căsători cu bogatul american Bennett van Cleve și de a-și lăsa casa și familia în urmă. Dar Baileyville, Kentucky, este un oraș insipid în care lumea îi dezaprobă purtarea, soțul ei preferă munca în locul soției sale și este dominat de tatăl lui, așa că viața aici nu-i oferă aventura – sau scăparea – de care spera să aibă parte. Asta, până când o întâlnește pe Margery O’Hare – fiica unui infractor celebru și a unei femei nonconformiste, pe care orașul dorește să o uite. Margery are misiunea de a împărtăși miracolul lecturii către cei săraci și pierduți și are nevoie de ajutorul lui Alice.
Străbătând singure potecile pe sub cerul liber, prin păduri, în sălbăticia muntelui, Alice, Margery și colegele lor descoperă libertatea, prietenia și un mod de viață care li se potrivește. Dar când Baileyville se va întoarce împotriva lor, va fi suficientă încrederea lor una în cealaltă – și puterea cuvântului scris – pentru a le salva?
Inspirat dintr-o remarcabilă poveste adevărată, Darul stelelor prezintă cinci femei incredibile, care se vor dovedi la fel de ușor de îndrăgit ca Lou Clark, eroina de neuitat din Înainte să te cunosc.


Din ce știam despre stilul de scriere al lui Jojo Moyes - raportat doar la seria Înainte să te cunosc, căci celelalte cărți încă așteaptă să fie citite - m-am pregătit sufletește pentru o poveste ce avea să îmi provoace lacrimi, indignare, surpriză, bucurie, iar „Darul stelelor” a livrat din plin și încă ceva în plus. O ficțiune istorică ce prezintă nu doar un subiect interesant, un frumos cadou iubitorilor de carte, dar și care împletește realitatea acelor timpuri cu o acțiune, ce izvorâtă din imaginația autoarei, creează scene care te fascinează, te tulbură și te inspiră. Jojo Moyes are darul să contureze personaje care își lasă o amprentă vizibilă, cărora le insuflă un caracter puternic, o forță interioară remarcabilă, o sensibilitate și un devotament extraordinare. Proiectul bibliotecilor călare, desfășurat din 1935 până în 1943, care i-a fost sursă de inspirație autoarei, oferă o premiză captivantă, impactul dar și reticența și conflictele din zona Kentucky-ului pe care se concentrează acțiunea cărții, fiind surse de emoție, însă viața personajelor, cu bune și cu rele, este elementul care fură atenția și pe mine m-a făcut să îndrăgesc romanul.
Alice, Margery, Beth, Izzy și Sophia sunt exemplul femeilor care nu se dau bătute, care încurajează și se încurajează să se descopere pe sine și să se accepte, care caută să facă dreptate și care au curajul să își impună punctul de vedere într-un loc în care vocea lor este suprimată de cea a bărbaților. Cinci femei care se dedică unei biblioteci și livrează, călare, cărți tuturor celor cărora le face plăcere să citească și care vor să se educe, cinci femei care ajută o comunitate rătăcită în muncile zilnice să deschidă ochii spre alte orizonturi, cinci femei care duc în spate, pe lângă răutățile oamenilor și faptele josnice la care recurg pentru a le împiedica misiunea, și drame personale și trăiri care vibrează. Grupul lor devine tot mai unit în ciuda și datorită piedicilor puse, legătura dintre ele ajungând să fie indestructibilă, secretele pe care și le împărtășesc și încrederea ce se naște fiind momentele marcante ale poveștii, din care zâmbetele și lacrimile sunt de neoprit.
Am parcurs curioasă scenele de călătorie pe cărările de munte și aș fi fost și eu convinsă de bibliotecare să mă abonez la cărților lor; am fost încântată să descopăr romantismul din viața eroinelor și care a dat savoare poveștii; am trăit revoltă, repulsie față de comportamentul bărbaților - îl urăsc pe domnul Van Cleeve, socrul lui Alice - și teamă pentru soarta lui Margery. 
„Darul stelelor” este un roman profund feminist și ți se strecoară sub piele. Nedreptate, nepăsare, manipulare, amenințări, unii ar recurge la orice pentru a submina eforturile femeilor de a face un bine, dar cine are ultimul cuvânt? Cu o intrigă memorabilă și o construcție perfectă, detalii și descrieri captivante, cartea este un refugiu fermecător și totodată palpitant, din care nu ieși până nu îi afli deznodământul. Jojo Moyes scrie ficțiune istorică în stilul său și îi conferă tușa romantică și dramul de umor care te încântă.

O lectură de ⭐⭐⭐⭐⭐(5/5)

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii