Review ”Focul” - O.G. Arion (Al Zecelea Clan vol. 1)

Editura UP

Pentru că tot este Decembrie, luna cadourilor, de ce să nu ne răsfățăm cu o carte fierbinte ca Focul? Metaforă (sau nu) - așa m-au ars palmele să cumpăr noua carte a Oanei Arion - seria „Al Zecelea Clan” începe cu un volum care își merită și figurile de stil, și titlul. Pentru că așa cum ne place un gen literar, sau poate pur și simplu lumea creată într-o carte, la fel de ușor ne atașăm de un autor și stilul acestuia de scriere. O.G. Arion a deschis acest drum fără întoarcere cu seria „Nemuritor”, și chiar dacă a schimbat puțin banda de mers cu „Fugi!” și „S.L.A.D.E.”, vocea autoarei a rămas la fel de puternică și plină de magie. Creând acest univers propriu și unic ei, O.G. Arion reușește să adauge încă o serie de aventuri, personaje, emoții și fascinație arsenalului fantastic, și „Al Zecelea Clan” se construiește fulminant.

Folosind aceleași tactici inteligente de a învălui intriga în legende și civilizații străvechi, „Focul” se conturează cu o acțiune fantastică, într-un peisaj distopic, cu scene antrenante și misterioase și personaje care au puteri neobișnuite, atât ele însele ca ființe imaginare, cât și asupra cititorului. Oana Arion nu scrie, din nou, încă o serie cu vampiri; „Al Zecelea Clan” - și probabil sunt prea subiectivă, căci nu am citit toate acele cărți cu vampiri, zică-se tipar de urmat în construirea personajelor - creează modelul unui vampir care prin trăsăturile lui inedite trezește o curiozitate și o plăcere așa cum numai autoarea prin jocul ei caracteristic de a împleti elemente reale, ficționale și doza corespunzătoare de măiestrie poate convinge. 

Ca de fiecare dată când pășesc în universul Oanei Arion, îmi abandonez toate preconcepțiile la prima filă a cărții, pentru că odată cu primul cuvânt scris, autoarea mă aruncă într-un scenariu mistuitor, dincolo de tot ce îmi poate scorni mie mintea.

Orașul Boston nu mai aparține doar oamenilor - mai bine zis, lumea întreagă e guvernată și de alte ființe. În pragul pierzaniei, luptând în van cu un virus mortal, omenirea a acceptat ajutorul vampirilor, sângele acestora fiind singurul leac. După Marea Schimbare, nimeni nu se mai ascunde - nu vampirii, care posedă mult mai multe puteri decât cele clasice, și nici vârcolacii sau teriantropii, dar, în același timp, nu toți oamenii sunt adepții noilor vremuri. Noua Ordine a împărțit planeta în două - oameni și ființele supranaturale. 

Legenda spune că zeița sumeriană Ereshkigal este creatoarea vampirilor, dând viață unui războinic perfect - Eanatum - în semn de răzbunare împotriva surorii ei Inanna, războinic care odată scăpat din Infernul zeiței a ucis nouă oameni, readucându-i la viață înzestrați cu nouă puteri: cea de a controla elementele naturii, de a zbura, de a vindeca, de a călători nevăzut de nimeni și de a-și schimba înfățișarea. Așa au luat naștere cele Nouă Clanuri. Cum la fel de bine cine a creat poate să și distrugă, Eanatum este kriptonita rasei vampirești, dar Ereshkigal a calculat greșit când l-a creat, iar acesta chiar și distrus în bucăți de lapis lazuli și capul ascuns în adâncurile pământului, încă prezintă o amenințare. Mărturie stau două tăblițe de lut care ascund secretul readucerii războinicului la viață. Puterea acestuia poate schimba totul dacă ajunge pe mâini greșite.

Simon este un vampir Zi - de spirit, capabil să vadă ecourile lăsate în urma unei morți. Când o crimă are loc în Citadela Boston, lui Simon i se așterne în față un drum periculos de a găsi vinovatul și de a împiedica dezastrul ce amenință. Împreună cu partenera lui de fapte rele, Morgan - vânător de recompense și un nonsang cu puterea focului (copilul dintre un tată vampir și o mamă om), alături de Brynn - papagal teriantrop (ființă ce se poate transforma din persoană în animal), Thea - vârcolac, fantoma Bae Noth, cu toții pornesc pe urmele tăblițelor de legendă și ale lui Eanatum. Dar niciun drum nu e fără de pericol, cu atât mai mult când proscrișii au un interes propriu. E o luptă de supremație. Cine se va ridica din Foc?

Când te încumeți la o așa aventură ca cea descrisă foarte vizual de O.G. Arion, trebuie să te pregătești că vei da peste momente teribile când te aștepți mai puțin. Povestea are multe elemente surprinzătoare, care unul peste altul construiesc o acțiune bogată, pe baza căreia se poate discuta cu orele. Personajele întregesc tot acest cadru, aducând prin personalitatea și imaginea lor o stare de nerăbdare plăcută, de trăiri intense. Focul este elementul potrivit care să deschidă aventura, întrucât regăsești în brațele lui fierbinți iubire, determinare, răzvrătire, furie, putere, dar și piesa ce pune în mișcare întreaga serie, toate arzând puternic bietul cititor care dorește mai mult. 

Cărțile Oanei Arion sunt greu de prezentat, pentru că au multă trăire. Țin totuși să accentuez ideea cărții, punctele de intrigă, de construcție, suspansul, descrierile vibrante, personajele încântătoare, maniera în care autoarea prezintă toate elementele cheie - un tot care spulberă așteptările, o combinație care doar în stilul autoarei are cheia succesului. Și dacă pe alocuri greșelile de ortografie fac loc cârcotașilor să comenteze, nu rup din atenția generală pe care un cititor fascinat de poveste o acordă scrierii (sunt din nou subiectivă). 

Ereshkigal a dat, O.G. Arion a creat - Al Zecelea Clan. Aș fi vrut oare mai mult, personajul lui Morgan mai bine conturat și pus în lumină, relația ei cu Simon mai aprinsă, conflictele mai palpitante? Da - pentru un impact mai puternic - și nu - pentru că știu că volumul întâi e doar o momeală și are tot ce îi trebuie până la acel „va urma...” ca să provoace nerăbdare.

O lectură de ⭐⭐⭐⭐☆ (4,5/5)