joi, 14 noiembrie 2019

Ce pregătește Editura Tritonic pentru Gaudeamus 2019

noiembrie 14, 2019 0 Comments

Muzica a fost firul roșu al identității familiei mele în ultimele două secole. A cânta înseamnă pentru noi a transmite mai departe ceea ce contează și ceea ce nu se  poate pierde: valorile. Ceea ce ne spune cum e bine să trăiești. Ne tragem din prea multe locuri ca să putem afirma că ADN-ul sau zona geografică în care locuim pentru moment înseamnă mare lucru.  Așa am ajuns să cercetez rolul muzicii în construirea identității personale. Explorez în paginile lucrării  pe care o citești relația dintre cultură și identitatea personală, concentrându-mă pe legătura dintre  preferințele muzicale și identitatea personală a tinerilor români. Cine sunt eu? Asta mi-am propus să descopăr când mă pregăteam  să scriu. Au venit neinvitate lângă mine fantome din familie, un spiriduș cu tichie verde pe care l-au  cunoscut și Frații Grimm, zânele care m-au ursit și ielele. Din seri de martie, când începuseră să  cânte păsările, și până în duminicile de august, când limbile soarelui arseseră în mare parte frunzele, toți mi-au cântat și mi-au spus povești. Ce spune despre noi muzica pe care o preferăm? Citește și descoperă!

Lansare vineri, 22 noiembrie, ora 19

Daniel Ciurel abordează, într-o manieră proaspătă și tentantă, un sector relativ puțin investigat al creației eminesciene: cel publicistic. Înarmat cu achizițiile criticismului retoric tradițional și ale neoretoricii, cu lecturi extinse în domeniul argumentării mediatice, cu o cunoaștere exemplară a tehnicilor jurnalistice de persuasiune, Daniel Ciurel identifică într-un corpus vast de texte strategiile retorice abordate de Mihai Eminescu de-a lungul carierei sale de publicist.
Forța persuasivă a articolelor eminesciene, demonstrează autorul, provine din credibilitatea și autoritatea discursului (ethos), din apelurile la pasiunile audienței (pathos) și din structurarea logică a argumentelor (logos).
Ethos-ul se manifestă prin strategii retorice precum: asumarea diverselor persona, argumentele autorității, strategiile citării și strategiile prevenirii.
Cititorul acestei cărți poate descoperi cum Eminescu își asumă diverse ipostaze retorice, între dimensiunea științifică, pozitivă, savantă, cu trimitere la logos, cea vizionară, profetică, tributară pathos-ului și până la atitudinea satirică sau didactică, vizând ethos-ul.
Pathos-ul se manifestă prin procedee precum sermo (oralitatea), strategiile dialogice și interogative, strategiile comuniunii, amplificarea retorică și strategiile reproșului și amenințării.
Argumentarea retorică (logos) apelează la raționamente verosimile prin deducție, inducție, analogie și metaforă.
Cele trei mari articole de doctrină (Influența austriacă asupra românilor din Principate, Icoane vechi și icoane nouă și Studii asupra situației) corespund celor trei etape ale publicisticii eminesciene, conținând esența gândirii lui sociale și politice, dar cuprind și principalele structuri retorice din opera jurnalistică.
Demersul critic se încheie cu analiza strategiilor satirice, polemice și pamfletare, partea cea mai vie a publicisticii eminesciene, o adevărată literatură de idei. Din perspectiva apelurilor persuasive, satira mizează prioritar pe ethos, polemica este centrată pe logos, în timp ce pamfletul recurge prioritar la pathos.
MARIANA CERNICOVA-BUCĂ

Lansare vineri, 22 noiembrie, ora 19

O actriță celebră care-și caută drumul în viață, mama autoritară dornică s-o mărite cu orice preț, o adolescentă sensibilă ce se simte neglijată, o văduvă idealistă și o jurnalistă ce-și trăiește viața din plin - cinci personaje plecate în vacanță pe meleagurile pline de povești ale Franței. Șarade ce trebuie dezlegate, fantome din trecut, drame, întâlniri surprinzătoare, amoruri și o doză sănătoasă de umor.

Atunci când abordează o temă romantică, Lucian Dragoș Bogdan acordă atenție, în egală măsură, intrigii, dar și personajelor. Reușește întotdeauna să surprindă culoarea locală a decorurilor unde-și amplasează poveștile; protagoniștii apar în diverse momente ale vieților, atunci când sunt în căutarea unui suflet pereche sau surprinși de impactul unei întâlniri întâmplătoare.

Volumul de față urmărește excursia unor americance în Franța, sejur de la care fiecare are propriile așteptări. Merită citit cu maximă atenție, pentru că autorul a strecurat o scurtă istorioară detectivistică, prilej numai bun de a furniza detalii despre diverse obiective turistice sau de patrimoniu. Cât despre sentimente... vom fi, cu siguranță, cuceriți de naturalețea și libertatea femeilor de dincolo de Ocean, vom suspina sau zâmbi entuziasmați alături de ele, vom face planuri asemenea lor sau ne vom pune întrebări legate de deciziile luate. La final vom spune, cu siguranță, că ne-am fi dorit mai mult, dar ce e o carte, decât o felie tăiată cu zgârcenie dintr-un tort numit Viață?!
(Teodora Matei)

Lansare sâmbătă, 23 noiembrie, ora 12

„Tenebre. Miercuri stă sub semnul cifrei trei, dat nu doar de numărul de ordine al volumelor din serie, ori de referința la ziua săptămânii dedicată zeului comerțului, ci și de noua componență a echipei formate, până acum, din detectivul Alex Anghel și câinele Qiqirn. Cei doi găsesc un aliat de nădejde într-o mașinărie cu minte și suflet ce-i poartă pe străzile Timișoarei reale, dar și pe potecile orașului ascuns vederii oamenilor.

Autorul mărește miza dar și viteza acțiunii, astfel încât găsirea unui obiect misterios se transformă în rezolvarea unei probleme existențiale a tuturor lumilor cunoscute. Chinuit tot mai mult de îndoială și neputință, Anghel se vede pus în fața unor alegeri pe cât de grele pe atât de răvășitoare, primind, una după alta, lecții despre onoare, dragoste, nevoia de echilibru.”
- Teodora Matei

„O serie de urmărit; o serie cu mult potențial, cu multe piste, cu multe direcții în care s-ar putea ramifica; din ea s-ar putea desprinde prequeluri, sequeluri și fire narative adiacente, de am avea ce citi câțiva ani buni de-acum încolo.” - Liviu Szoke (Blogul fanului science-fiction)

Lansare sâmbătă, 23 noiembrie, ora 15.30

Alex Anghel, detectivul celor două lumi, face o promisiune...
...iar în sanctuarul sufletelor rănite se face o alta, cu iz de răzbunare.
Moartea prințului moștenitor din Çeretkipi e înconjurată de mister...
...la fel cum e și cea a lumii interlope timișorene.
Există și basme pentru oameni mari...
...căci, până la urmă, ce este îmbătrânirea?
Cum se desfășoară o zi din viața unui motan tigrat...
...și ce s-a întâmplat după finalul operei Turandot.
Lumea artei ascunde, adesea, porți către lumi necunoscute...
...la fel cum o poate face și o banală fugă prin pădure.

O culegere de povestiri e ca o cutie cu bomboane cu diferite arome; sperăm că textele selecționate vor seduce și răpi cititorul, pentru un timp, din lumea cunoscută și-l vor purta în altele.

Prezentare sâmbătă, 23 noiembrie, ora 15.30

La începutul anului 2009, într-o zi de iarnă mocirloasă, s-a dat alarma după ce s-a descoperit sigiliul distrus al depozitului de armament al unității de infanterie de la Ciorogârla. Peste 60 de arme, de la pistoale mitralieră până la baionete și binocluri au fost subtilizate din obiectiv.

În 2012 doi români intrau într-un muzeu din Olanda și, în mai puțin de trei minute, reușeau să plece cu nu mai puțin de șapte tablouri aparținand patrimoniului universal.

2018. Compania B, o structură obscură și total necunoscută publicului a Ministerului Afacerilor Interne face demersuri pentru a destructura o rețea de interlopi tranzistreni care se ocupă cu traficul de arme, droguri și carne vie.
Lucrurile se complică atunci când în poveste își fac apariția Gino, un șmenar mărunt implicat în afaceri cu mult peste capaciatea sa, iubita lui, Simina și Ilarie, un pictor amator veșnic scăpătat. Aspecte ale istoriei ajung și la urechile unei scriitoare de mystery&thriller ale cărei romane se inspiră ântotdeauna din evenimente reale.

Treaba lui Sergiu, a lui Dragoș și a Lidiei e îngreunată și de șirul lung de morți pe care istoria asta îl provoacă.

Mai mult decât atât, Sergiu Manta are de făcut față și altor comlicații: schimbarea inopinată a conducerii Companiei, o nouă prietenie nedorită, poveste de dragoste absolut imposibilă, o trădare.

Aventurile de până acum ale agentului au fost doar încălzirea. De acum urmrează greul!

Lansare sâmbătă, 23 noiembrie, ora 16.15


 E un tânăr genial, pe care profesorii nu mai au ce să-l învețe. Iubește viața și oamenii. Vrea să trăiască intens, să descopere misterele și plăcerile lumii. Prezentul i se așterne la picioare, viitorul este un răsărit de soare.

Atunci decide să afle ce este politica - arta de a-i conduce pe alții, de a se dedica binelui public. Să învețe de la cei mai buni.

„Experimentul Păpușa”, o tragicomedie a zilelor noastre, o satiră socială acidă, debordând de umorul nebun al absurdului, dar și thrillerul care te ține cu sufletul la gură, din care nu lipsesc intriga, suspansul, crima, loviturile de teatru.


 Lansare sâmbătă, 23 noiembrie, ora 17

Digitalizarea a transformat termenele limită din jurnalism într-o stare permanentă de breaking news. Noile tehnologii schimbă radical modul în care ne raportăm la mass media, în particular, și la maniera în care comunicăm, în general. Datorită accesibilității tehnologiei digitale suntem pregătiți în orice moment să filmăm, să transmitem în direct de la fața locului, să postăm text și imagini în rețelele sociale, totul cu ajutorul unui telefon mobil. Putem afirma că avem de-a face cu un nou tip de jurnalism, care exploatează punctele forte ale fiecărui tip de media și permite transmiterea mesajului dorit pe canalul adecvat, atât pentru emițător cât și pentru receptor.

Rodica Melinda Șuțu este profesor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și jurnalist cu 20 de ani de experiență în televiziune, unde a lucrat ca reporter, editor, prezentator și producător. Pentru acest volum a intervievat jurnaliști și manageri media americani și români, care practică jurnalismul convergent, și a observat activitatea din redacțiile de știri din Statele Unite ale Americii și din România, aflate în diverse stadii de adoptare și implementare a convergenței media.

Volumul Jurnalismul Convergent arată că rolul jurnaliștilor devine cu atât mai important într-o lume dominată de dispozitive mobile și rețele sociale, pe o piață media unde oricine are acces la tehnologie poate transmite mesaje și influența opinii. În sistemul media convergent sunt considerați profesioniști cei care furnizează informații de calitate, selectează cu grijă sursele din care aceasta provine, o plasează în context și garantează acuratețea și echilibrul știrii.

Lansare sâmbătă, 23 noiembrie, ora 19

luni, 11 noiembrie 2019

Review ”Și vom muri cu toții în chinuri” - Bogdan Teodorescu

noiembrie 11, 2019 1 Comments
Editura Polirom
Descriere

Într-o țară europeană cu un arc muntos în mijloc, străbătută de un fluviu și având ieșire la mare, sosesc pe rând trei călători. Unul aduce moartea, altul trăiește împreună cu ea, în vreme ce al treilea încearcă să o evite. Personajele intră în scenă ca niște pasageri care urcă la bordul unui pachebot de lux, își găsesc cabinele, își despachetează bagajele și încearcă să se pregătească pentru călătoria ce va urma. Treptat, ritmul se întețește și pune în mișcare mici și mari teme ale lumii în care trăim. Supravegherea electronică, social media, propaganda, oamenii temuți de alți oameni temuți, refugiații, turismul sexual, toate amestecate cu discuții molcome despre vinuri fine, sport, trabucuri rare sau mâncare în exces. Dar dacă toate acestea nu sunt decât o perdea de fum? În romanul lui Bogdan Teodorescu nimeni nu este ceea ce pare.

*

„Ura poate fi liniștită, poate fi tăcută. Te poți culca urând, poți dormi urând, te poți trezi urând și poți trece prin întreaga zi urând, fără ca nimic să nu se vadă la suprafață. Ura este partenerul perfect.”
Bogdan Teodorescu disecă în romanul său - „Și vom muri cu toții în chinuri” - societatea din ziua de azi până la instinctele primare: autoconservarea, supraviețuirea. Binele se transformă în rău, empatia în indiferență, și toate provocate de jocurile de putere, manipularea media, și cel mai important, ura izvorâtă din patimile vieții și folosită drept arsenal de personaje ce vor să distrugă pacea. Autorul nu scrie doar un thriller politic, cu tentă polițistă, ci și o dovadă clară a mișcărilor revoluționare, a corupției, a terorismului, a nevoii silite de emigrare. „Și vom muri cu toții în chinuri” este precum o piesă dramatică de teatru în trei acte, care la finele ei ne arată într-un plan neputința omului în fața nevoii de a găsi un vinovat pentru chinurile proprii, într-altul mârșăviile făcute de șeful Serviciilor Secrete în vederea păstrării funcției Liderului Ales, apelând la tactici murdare de a influența opinia publică, și în cel din urmă plan resimțim tragicul evenimentelor din Siria din perspectiva unui personaj ce este în total contrast cu idealurile celorlalți, dar se găsește fără voia lui în mijlocul unor situații brutale. 
Urmărind trei fire ale poveștii, senzația inițială este una de confuzie, scenele părând nefiresc inserate, însă totul nu este decât un joc de fum folosit în jurul intrigii, căci pe parcurs suspansul se conturează puternic, punctul de intersecție al acțiunii venind ca o surpriză. Bogdan Teodorescu știe cum să manipuleze cititorul, și nu genul de act dăunător pe care îl insuflă personajelor. Până la momentul dezvăluirilor, în mintea mea rulau nenumărate scenarii, dar niciunul pe aproape de cel întâlnit. Adevărul e că te lași furat rapid și în mod devastator de imaginea sumbră a societății, de dezastrul războiului, de tot mai slaba față a umanității, încât ai vrea să țipi. Și nu sunt singurele laturi pesimiste și negative pe care autorul le explorează. 
Ce am găsit aproape fascinant la stilul de scriere al autorului este că pentru fiecare perspectivă, implicit personaje, a creat o voce distinctă, o relatare a faptelor diferită pentru fiecare în parte, un mod aparte  de a povesti și de a expune lucruri, mod care apelează la toate simțurile. Dacă în capitolele intitulate „Vizitatorul (Într-o capitală europeană, un birou bine pus la punct într-o clădire impozantă)” simți indignare, în capitolele „Investitorul (O stațiune europeană la malul mării)” te resimți după aventuri sexuale, în „Refugiatul” ești parte al unui periplu înșelător, în toate cele 320 de pagini ale romanului te simți captiv. Captiv precum șeful Serviciilor Secrete din „Vizitatorul” în viciul puterii, precum Nick din „Investitorul” în plăcerile vieții dar și în ură, precum Arif din „Refugiatul” în iluzia speranței. 
În umbra timpurilor pe care le trăim, „Și vom muri cu toții în chinuri” este revelator, trist (în sensul de demoralizant în ce privește viitorul), dureros de adevărat. 
„Ura oferă certitudini. Modelează și clarifică realitatea și o reduce la o uluitoare dimensiune simplă, subiectul urii tale și misiunea ta legată de acel subiect.” 
Nimic din ce aș mai putea adăuga eu nu definește mai bine subiectul cărții decât o face însuși autorul. Cum se leagă toate ideile, de altfel foarte bine documentate și detaliate, despre manipulare, jocuri politice și terorism cu cele ce analizează profund condiția omului care face orice pentru a-și proteja spatele și interesele, a celui care văzându-se înfrânt de soartă se lasă pradă urii, și cel care continuă în spere în umanitate, rămân să fie descoperite de fiecare, cu proprii ochi.
Romanul semnat de Bogdan Teodorescu merită citit nu doar ca roman de ficțiune, ci și ca lecție de percepție a jocurilor de culise, care deși se petrec „într-o țară europeană cu un arc muntos în mijloc, străbătută de un fluviu și având ieșire la mare” și par greu de crezut (mulțimim aici ficțiunii), adevărul nu este prea departe.

O lectură de ⭐⭐⭐⭐☆ (4,5/5)

duminică, 10 noiembrie 2019

Editura Tritonic - Noutăți editoriale 2020 pe surse

noiembrie 10, 2019 0 Comments
Editura Tritonic

Cu zece zile înainte de Gaudeamus 2019, care se va deschide miercuri 20 noiembrie în pavilionul (nou) B2 (pentru prima dată în acest loc!), poate părea ciudat și nepotrivit să vorbim sau să scriem despre 2020. Și totuși cred că un pic de indiscreție este întotdeauna binevenită!

Așadar despre Marc.
L-am cunoscut pe Marc Voltenauer, un elvețian de limbă franceză pe jumătate suedez, unde în altă
parte decât la... Goteborg. În septembrie 2018, autorii români de
Mystery & thriller au reușit să spargă blocada nordicilor și anglo-americanilor... pentru că Stelian Țurlea și cu mine am reușit să vorbim spectatorilor de la CrimeTime – festivalul suedez de Crime fiction.
Am fost colegi de... masă rotundă, dându-ne cu părerea despre direcția sau destinul european (sau nu)
al literaturii polițiste (
polar pe franceză!). Am făcut schimb de păreri, de idei și de... cărți. Iar poveștile lui Marc m-au cucerit.
Apoi ne-am reîntâlnit la Lyon în primăvara ce-a trecut. Lansa un nou roman al aventuroaselor anchete
conduse de inspectorul Andreas Auer.
Și cum vorba lungă... Știți voi mai departe.
În aprilie 2020, Marc va fi în România, pentru a lansa „Cine a ucis-o pe Heidi?”.
Vom reveni în curând (cu interviuri, poze, fragmente!). Deocamdată doar coperta viitoarei cărți.

Bookshelf

Alina's bookshelf: read

Brave
Block Party
Seduction
All the Crooked Saints
American King
Lovers Like Us
Mischief
Michael's Wings
The Lightkeeper's Daughters
The Eternal Kingdom
Leviathan's Blood


Alina Dinu's favorite books »

Etichete

carti (138) decoratiuni (5) dulce (13) English (31) film (15) fotografie (9) hand-made (7) jucarii (3) primavara (5) toamnă (7) vara (4)