Sneak a peek ”Tot ce nu ți-am spus” - Celeste Ng

De-a lungul timpului am prins o slăbiciune sau pur și simplu o plăcere pentru anumiți autori. În cazul unora mă atrage genul poveștii, acțiunea care se învârte în aceleași sfere, personajele ușor de îndrăgit, în timp ce alții mă impresionează prin stilul de scriere și sentimentele cu care te încântă, de la zâmbete la lacrimi, de la curiozitate la fiori.

Celeste Ng mi-a captat atenția cu romanul ”Mici focuri pretutindeni”, și deși la o analiză a gândurilor mai profundă povestea este într-adevăr minunată, la momentul citirii nu m-a încântat peste măsură. Pun nemulțumirile de atunci pe seama trecerii bruște de la lecturile simple și ușor de urmărit la profunzimea scenelor și intrigii pe care autoarea le stăpânește. Alegerea de a citi și cea de-a doua carte semnată de Celeste Ng a fost inconștientă, uitând de impresiile, dovedite ulterior greșite, de la prima carte și m-a luat valul tentației cu descrierea și coperta. De această dată nu am fost pierdută sau câtuși de puțin nemulțumită de lectură, ceea ce mi-a rearanjat impresiile privind scrierile autoarei și am apreciat la doza potrivită fiecare descriere și paragraf lung și acțiunea care nu se bazează pe dialog ci mai mult pe introspecție.

Descriere

„Lydia e moartă. Dar ei încă nu știu asta.“

Lydia este copilul favorit al lui Marilyn și al lui James Lee; o fată care a moștenit ochii albaștri luminoși ai mamei și părul negru întunecat al tatălui. Părinții ei sunt hotărâți ca Lydia să realizeze visurile pe care ei nu au putut să și le împlinească – Marilyn își dorește ca fiica ei să devină medic, mai degrabă decât o gospodină; James vrea ca Lydia să fie populară la școală, o fată cu o viață socială bogată și aflată în centrul tuturor petrecerilor. Dar Lydia este supusă unor mari presiuni, care nu au nimic de-a face cu viața într-un orășel din Ohio, în anii ’70. Tatăl ei este un american născut din prima generație de imigranți chinezi, iar etnia lui, și a ei, îi face să fie remarcați oriunde. Când trupul neînsuflețit al Lydiei este găsit în lacul din localitate, James este consumat de vinovăție și pornește pe un drum nesăbuit care i-ar putea distruge căsnicia. Marilyn, devastată și răzbunătoare, este hotărâtă să facă pe cineva răspunzător, cu orice preț. Fratele mai mare al Lydiei, Nathan, este convins că Jack, băiatul rău din vecini, este implicat într-un fel. Însă cea mai tânără membră a familiei – Hannah – este cea care observă mult mai mult decât poate vedea oricine și ar putea fi singura care știe ce s-a întâmplat cu adevărat.

(Editura Litera) 

În ce s-a conturat deja ca stil caracteristic, Celeste Ng ne prezintă o poveste sensibilă, plină de mister, secrete și familii complicate. ”Tot ce nu ți-am spus” lovește cititorul cu evenimente, personaje, trăiri și scenarii puternice. Cartea așează imagini sfâșietoare și dureroase care se imprimă în gândul cititorului și cu trepidare urmărești firul poveștii până  la final.

Membrii familiei Lee sunt în parte marcați de soartă - James prin etnia lui, Marilyn de concepțiile anilor '60 - '70, Lydia de dispariția temporară a mamei sale, Nathan de rădăcinile chineze, Hannah de invizibilitatea mezinului. Fiecare din ei ascunde secrete, mâhniri, mânie, dorințe. Integrarea în comunitate pentru un străin este ca o piatră ce formează unde la aruncarea în apă și generațiile viitoare sunt la fel de greu acceptate. Prin ochii fiecărui personaj vedem lumea cum o percep ei și cum ei sunt percepuți la rândul lor, greutățile pe care le înfruntă, minciunile care cred că îi vor salva și aspirațiile insuflate greșit unui copil de pe urma dezamăgirii personale a părinților.

Dispariția și apoi moartea Lydiei, copilul preferat al familiei, scoate la iveală frământările familiei. Sentimente de vinovăție, analizarea trecutului și a greșelilor, sunt puse în perspectivă pentru a descoperi adevărul. Firul principal al poveștii este legat de cel al personajelor, care prin acțiunile lor au condus mai mult sau mai puțin la tragedie. Lydia este elementul care îi dezbină, care provoacă contradicții din pricina presiunii căreia i se supune, și care îi unește și salvează. 

Scrisă cu mare atenție la detalii și punând accent pe latura interioară a personajelor, ”Tot ce nu ți-am spus” de Celeste Ng este o carte pătrunzătoare și o lecție plină de tristețe. Am apreciat construcția poveștii și dezvăluirea deznodământului cu pas domol și viziunea unui epilog împletit în posibilitate. Poate nu este o carte ce rămâne întipărită în minte mult timp după terminarea lecturii, însă în timpul petrecut citind-o te bucuri de profunzimea ei.

O lectură de ⭐⭐⭐⭐ (4/5)