Când vine vorba de Historical Fiction, genul mi se potrivește cel mai bine la capitolul istorie, cu care de altfel nu mă împac decât în câteva instanțe. Ficțiunea, desigur, mă atrage, precum și plasarea în timp și spațiu, de regulă în orice perioadă a ținutului britanic care este cel mai des întâlnit. Nu găsesc un prea mare interes în acțiuni desfășurate în timpul războaielor, dar atât timp cât nu se pomenesc tragediile ci doar constituie imaginea de ansamblu, mă declar mulțumită să descopăr peisajul și activitățile puse pe seama personajelor.
The Little Stranger, cartea scrisă de Sarah Waters, mi-a atras atenția în librărie și pentru faptul că este ecranizată. Chiar dacă nu este tradusă în limba română, tentația a fost grozavă și am așteptat o perioadă pentru a o citi, doar ca să am și filmul pe mână. Nu știu ce poveste am gândit inițial că mă va aștepta dar am fost surprinsă și captivată profund, cum îmi lipsea de ceva vreme să îmi fure somnul o carte.
Compusă pentru a descrie viața de după al Doilea Război Mondial și tranziția spre o nouă eră, din care puține moșii, conace impunătoare și familiile deținătoare mai rezistau timpurilor, acțiunea cărții are un aer trist și înfiorător. Farmecul comitatului Warwickshire, al conacului Hundreds Hall și al familiei Ayres nu stă doar în faptul că sunt locul și personajele principale, ci și că acestea sunt baza unei povești cu tentă horror, evenimente supranaturale și scene macabre. Nu este însă ceva de speriat, în sine volumul este un historical fiction, dar cu siguranță te ține pe ace, iar suspansul te blochează cu cartea în mână până la final.
Doctorul Faraday este chemat pentru o consultație la casa familiei Ayres - Hundreds Hall -, un loc de care își aduce aminte din copilărie, mama sa lucrând acolo odinioară ca dădacă. Proprietatea obișnuia să fie una splendidă, se organizau evenimente de care se bucurau copiii, unul din ei fiind chiar și Faraday. O întâmplare ce i-a rămas întipărită în minte s-a petrecut într-un astfel de cadru, pe când împreună cu mama lui a coborât în bucătăria vilei și a fost răsfățat cu dulciuri, însă curiozitatea l-a împins să exploreze holurile și camerele mari și în vizita lui nu doar că a plecat cu un suvenir din decorul casei, ci și cu o mustrare zdravănă din partea mamei. Această obrăznicie sau copilărie îl va urmări și în întâlnirea cu Roderick, Caroline și doamna Ayres. Convins că vizita a fost mai mult inutilă, iar tânăra servitoare, Betty, pentru care a răspuns apelului, nu este bolnavă ci doar speriată de atmosfera casei, doctorul îi liniștește pe membrii familiei dar își îndreaptă atenția spre Roderick - grav rănit în război, în urma căruia a rămas cu probleme de mers la un picior - și se oferă să îl trateze. Relația dintre Faraday și locuitorii casei Hundreds Hall se transformă rapid din cea de medic și pacienți în una de prietenie.
O seară de petrecere, cu invitați și prieteni ai doamnei Ayres, are să devină una de coșmar. Într-un moment de neatenție fetița unui cuplu de seamă din zonă este mușcată de câinele lui Caroline, iar scena este mai mult decât bizară și tragică. Roderick este convins că acea seară a declanșat ura spiritului casei, care le vrea răul și nu va înceta până când nu îi va pedepsi pe fiecare dintre locuitori, el fiind primul vizat - accidentele nu întârzie să apară dar nimeni nu îl crede că nu le-a provocat singur. Impunându-și opinia medicală, doctorul Faraday îl internează pe tânărul bărbat și așa marcat de un șoc post-traumatic și încearcă să convingă familia că totul este o iluzie.
Având acces la Hundreds Hall, Faraday nu doar că este la curent cu întâmplările stranii ce se petrec și îi sunt relatate de Caroline, dar dezvoltă și sentimente de iubire pentru tânăra femeie. Propun să se căsătorească, să aducă din nou lumină în conacul ce e într-o stare avansată de deteriorare, să însuflețească camerele reci și să trăiască fericiți. Casa are alte planuri, entitatea ce pare să le înnebunească pe cele două femei rezidente și ajutoarele lor fiind tot mai puternică. Doamna Ayres este convinsă că spiritul primei ei fiice, decedată cu mult timp în urmă, o însoțește și o cheamă. Mereu pragmatic, Faraday găsește vină în degradarea casei, zgomotele fiind unele firești, mintea jucând astfel feste, nici când nenorocirea finală îi este prezentată nu o poate privi altfel decât din punct de vedere medical. Deși dornic să locuiască în grandioasa casă alături de Caroline, speranțele îi sunt spulberate - cererea în căsătorie este refuzată de Caroline și în cele din urmă este și ea furată de spiritul din Hundreds Hall.
Învăluită în mister și trepidare, identitatea așa zisei fantome din Hundreds Hall se dovedește uluitoare. Energiile negative revărsate în pereții casei fac victime și totuși cine este „micul străin” care a tulburat apele?
Povestea scrisă din perspectiva doctorului Faraday, la persoana întâi, oferă cititorului un loc în primul rând la acțiune. Chiar dacă scenele de interes sunt expuse prin prisma personajului lui Faraday și nu a celor implicate direct în evenimente - întâmplările fiindu-i povestite de familia Ayres și narate ulterior, fără ca el să fi fost de față -, intriga se compune frumos, susține atenția și fascinează. Starea de dezolare din jurul conacului Hundreds Hall se transmite cu putere, descriind o imagine tristă a decăderii unei familii înstărite, sacrificiile făcute pentru a menține un trai decent, modernizarea ce bate la ușă și care îi împinge să cedeze. Ca fiecare dintre cei născuți cu un privilegiu și familia Ayres ține cu dinții de numele și prestanța lor. Faraday nu a avut o viață roz, însă a trudit să își facă o carieră demnă și să iasă de sub umbra rușinoasă a părinților lui. Aspecte interesante ale unei perioade în schimbare care adaugă farmec atmosferei istorice.
Latura de supranatural oferă scene trepidante, împletirea lor ridicând întrebări și suspiciuni, o anticipare a unei dezvăluiri surprinzătoare, însă secretele sunt adânc ascunse, în final căutând singur răspunsuri și analizând din toate punctele o poveste ce e mai complicată decât pare. The Little Stranger nu este o poveste cu fantome obișnuită, dar dacă aveți plăcerea unei lecturi cu elemente înfricoșătoare, cartea este potrivită.
⭐⭐⭐⭐⭐
One postwar summer in
his home of rural Warwickshire, Dr. Faraday, the son of a maid who has
built a life of quiet respectability as a country physician, is called
to a patient at lonely Hundreds Hall. Home to the Ayres family for over
two centuries, the Georgian house, once impressive and handsome, is now
in decline, its masonry crumbling, its gardens choked with weeds, the
clock in its stable yard permanently fixed at twenty to nine. Its
owners—mother, son, and daughter—are struggling to keep pace with a
changing society, as well as with conflicts of their own. But are the
Ayreses haunted by something more sinister than a dying way of life?
Little does Dr. Faraday know how closely, and how terrifyingly, their story is about to become intimately entwined with his.
Dacă în carte, autoarea Sarah Waters, lasă cititorul să tragă singur concluziile și să deslușească misterul, filmul omonim prezintă detaliile mai pe șleau și lămurește spectatorul cu privire la identitatea malefică. Diferențele între film și carte sunt vizibile, lucru înțeles doar de cine a parcurs mai întâi romanul. Starea de suspans nu este la fel de palpabilă, filmul nereușind să îmi transmită impactul pe care Hundreds Hall îl are asupra rezidenților săi. Cartea te lasă recapitulând și analizând acțiunea, cu o stare de mirare la final și dacă nu i-ai ghicit secretul filmul vine să pună punctul pe i.
Actorul Domhnall Gleeson, în rolul doctorului Faraday, își joacă personajul de minune. Cum în ultima vreme apare să fie în atenția privitorilor pe canalele de film (cel puțin pentru mine, în filmele Goodbye Christopher Robin și Peter Rabbit difuzate de curând), am prins o simpatie pentru actorul irlandez. Și partenera de platou, Ruth Wilson, ca și Caroline Ayres, completează frumos filmul. Cu toate că mă bucur de distribuție, The Little Stranger îl prefer ca și carte, dar nu descurajez nici vizionarea filmului.
0 Comentarii